Nici nu stiu cum sa incep. Poate sunt multe, poate mii de fete care sufera din dragoste, acum trec prin aceeasi perioada si eu, nu cred ca cineva sa-mi citeasca aceste rinduri, dar mi-e greu, mi-e greu sa uit tot ce am petrecut alaturi de el, vreau sa-i simt rasuflarea, vreau sa-i simt inima batind, imi este dor de imbratisarile sale. Si iata 9 luni au trecut ca 9 secunde. M-am simtit bine linga el, de fapt eu credeam ca relatia noastra nu o sa incetineze niciodata, credeam ca ma iubeste, de fapt il iubeam si eu, il mai iubesc si acum, astept sa ma sune,sa-mi scrie, sa ma alinte asa cum o facea cindva. Am nevoie de el, dar ce sa fac tac si pling. Ttrebuie sa-mi caut forte ca sa trec prin toate, trebuie, sunt puternica, Doamne da-mi puteri, da-mi puteri sa trec peste asta. A trecut deja o saptamina de cind nu m-ai vorbim. A trecut si ziua in care am implinit 9 luni, nu m-a sunat, nu mi-a scris. A trecut in zadar, dar ce sa-i faci viata merge inainte. O sa apara si soarele pe strada mea. Stiu poate si eu sunt vinovata, de fapt asa era, mereu eram micuta lui, scumpica, de fapt cum el ma numea si cum ma salvase in telefon. Acum ... acum nu mai stiu cum sunt salvata, de fapt poate si poza mea nu mai este la el pe ecran, cine stie la cine se gindeste, pe profilul de pe odnoklassniki.ru adauga noi prietene, face comentarii, pune note, cred ca si vorbesc. Si asta doar din simplu fapt ca l-am sters din a doua jumatate de pe acel site de socializare. Ohh * Doamne de ce ?? De ce nu faci sa fie totul bine. Mi-e frica de fericire, pentru ca de fiecare data cand sunt fericita, mereu se intampla ceva rau . Il vreau inapoi. Dar ce pot sa fac, tac si indur, il vad mereu online. Am incercat sa-i scriu aseara, dar ce folos, mi-a zis ca e ocupat si nu are timp de asta, ca ce eu credeam ca am sa ma casatoresc cu el. Asa-mi arde inima, vreau sa strig, sa urlu, dar.... tac... indur.... imi sterg lacrumile, daca el este fericit, o sa fiu si eu .... daca el poate .. o sa pot si eu ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu